Eisaku Satō
From Wikipedia, the free encyclopedia
Eisaku Satō (佐藤 榮作, Satō Eisaku?) (n. , Tabuse(d), Prefectura Yamaguchi, Japonia – d. , Tōkyō, Japonia) a fost un politician japonez care a ocupat funcția de prim-ministru al Japoniei din 1964 până în 1972. Este prim-ministrul cu a treia cea mai lungă durată de deținere a funcției și cu cel mai lung mandat neîntrerupt din istoria Japoniei.[6]
Eisaku Satō | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][4] Tabuse(d), Prefectura Yamaguchi, Japonia |
Decedat | (74 de ani)[5][1][2][3] Tōkyō, Japonia |
Înmormântat | Tsukiji Hongan-ji Wadabori-byōsho[*][[Tsukiji Hongan-ji Wadabori-byōsho (cemetery)|]] |
Cauza decesului | cauze naturale (hemoragie cerebrală) |
Părinți | Hidesuke Satō[*][[Hidesuke Satō (1872)|]] Shigeyo Satō[*][[Shigeyo Satō (1875 -)|]] |
Frați și surori | Ichirō Satō[*][[Ichirō Satō (Japanese naval officer (1889-1958))|]] Nobusuke Kishi[*][[Nobusuke Kishi (56th and 57th Prime Minister of Japan (1896-1987))|]] |
Căsătorit cu | Hiroko Satō[*][[Hiroko Satō (pouses of Prime Minister Eisaku Satō)|]] |
Copii | Satō Shinji[*][[Satō Shinji (politician japonez)|]] |
Cetățenie | Japonia |
Religie | Honganji-ha[*][[Honganji-ha (one of dominant sub-sects of Jōdo Shinshū. Head temple is Nishi Honganji)|]] |
Ocupație | politician |
Limbi vorbite | limba japoneză |
Al 63-lea prim-ministru al Japoniei | |
În funcție – | |
Guvern | Third Satō Cabinet[*][[Third Satō Cabinet (cabinet of Japan (1970–1971))|]] |
Precedat de | Eisaku Satō |
Succedat de | Kakuei Tanaka |
Al 62-lea prim-ministru al Japoniei | |
În funcție – | |
Guvern | Second Satō Cabinet[*][[Second Satō Cabinet (cabinet of Japan (1967–1970))|]] |
Precedat de | Eisaku Satō |
Succedat de | Eisaku Satō |
Al 61-lea prim-ministru al Japoniei | |
În funcție – | |
Guvern | First Satō Cabinet[*][[First Satō Cabinet |]] |
Precedat de | Hayato Ikeda[*][[Hayato Ikeda (Prime Minister of Japan from 1960 to 1964)|]] |
Succedat de | Eisaku Satō |
Ministru al construcțiilor | |
În funcție – | |
Precedat de | Uichi Noda[*][[Uichi Noda (politician japonez)|]] |
Succedat de | Kuichirō Totsuka[*][[Kuichirō Totsuka (politician japonez)|]] |
Membru al Camerei Reprezentanților din Japonia[*] | |
În funcție – | |
Circumscripția | Yamaguchi 2nd district[*][[Yamaguchi 2nd district ((1947-1993))|]] |
Șeful Secretariatului Guvernului Japoniei | |
În funcție – | |
Precedat de | Gizō Tomabechi[*][[Gizō Tomabechi (politician japonez)|]] |
Succedat de | Kaneshichi Masuda[*][[Kaneshichi Masuda (Japanese politician and lawyer (1898-1985))|]] |
Premii | Premiul Nobel pentru Pace () Ordinul Isabelei Catolica în grad de Mare Cruce[*] () Ordinul Suprem al Crizantemei în grad de Mare Colan[*] Collar of the Supreme Order of the Chrysanthemum[*][[Collar of the Supreme Order of the Chrysanthemum (order in Japan)|]] |
Partid politic | PLD |
Alma mater | Graduate Schools for Law and Politics and Faculty of Law, University of Tokyo[*][[Graduate Schools for Law and Politics and Faculty of Law, University of Tokyo (law school affiliated with the University of Tokyo)|]] Fifth High School[*][[Fifth High School |]] Yamaguchi Prefectural Yamaguchi High School[*][[Yamaguchi Prefectural Yamaguchi High School |]] |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Satō a fost ales în Dieta Națională în 1949, ca reprezentant al Partidului Liberal.[7] Avansând treptat în ierarhia politică japoneză, el a ocupat o serie de funcții în guvernul Japoniei și a fost responsabil cu organizarea Olimpiadei de vară din 1964 de la Tokyo. În 1964 i-a succedat lui Hayato Ikeda ca prim-ministru al Japoniei, devenind primul prim-ministru japonez care s-a născut în secolul al XX-lea.
În calitate de prim-ministru, Satō a condus guvernul Japoniei într-o perioadă marcată de creștere economică rapidă și a dus o politică externă viguroasă.[7] El a schițat cele trei principii antinucleare ale Japoniei la 11 decembrie 1967, a negociat restituirea insulelor Okinawa (ocupate de Statele Unite ale Americii la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial) către Japonia, care a avut loc oficial la 15 mai 1972, și a semnat actul de aderare a Japoniei la Tratatul de Neproliferare Nucleară, pentru care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1974.[7]