Academia Română
From Wikipedia, the free encyclopedia
Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1 august 1867 Societatea Academică Română,[1] iar în 1879 Academia Română. Conform statutului[2], rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice. Cele mai reprezentative lucrări academice sunt: Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria românilor. Prin statutul său, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari și corespondenți și 135 membri de onoare, din care cel mult 40 din România.[3] „Ziua Academiei Române” este marcată în fiecare an la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de către prezidiul instituției.[4]
Academia Română | |
Sediul Academiei Române | |
Înființare | 1 aprilie 1866 |
---|---|
Fondator | Vincențiu Babeș George Barițiu Ioan D. Caragiani Timotei Cipariu Dimitrie Cozacovici Ambrosiu Dimitrovici Alexandru Hâjdeu Ion Heliade-Rădulescu Iosif Hodoș Alexandru Hurmuzaki Andrei Mocioni Gavriil Munteanu Alexandru Roman Ion G. Sbiera Constantin Stamati Ioan Străjescu Vasile Alecsandri Ștefan Gonata Nicolae Ionescu August Treboniu Laurian Titu Maiorescu Ion C. Massim Constantin Negruzzi Constantin A. Rosetti V. A. Urechia |
Sediu | Calea Victoriei 125, București |
Președinte | Ioan-Aurel Pop |
Vicepreședinți | Mircea Dumitru Marius Andruh Nicolae Victor Zamfir |
Secretar general | Ioan Dumitrache |
https://acad.ro/academia_romana/ | |
Fostul nume | Societatea Academică Română Societatea Literară Română |
Modifică date / text |