Permafrost
From Wikipedia, the free encyclopedia
Permafrost este un termen care definește solurile înghețate tot timpul anului la o adâncime între 2 și 15 m.[1] Regiunile de permafrost se află în ținuturile cu climat polar, unde temperatura medie anuală nu depășește -1 °C și cantitatea medie anuală de precipitații este sub 1.000 mm. Regiunile de permafrost se află în regiunea polară, regiunile munților înalți acoperite de ghețari, în aceste regiuni existând numai o vegetație săracă de tundră. Ținuturile de permafrost ocupă un procent de 20-25 % din suprafața de uscat a pământului. Regiunile unde domină solurile permanent înghețate se află în Groenlanda, 99 %, Alaska, 80 %, Rusia, 50 %, Canada, 40-50 % și China, 20 %. Aceste regiuni poziționate exact din punct geografic se află în Canada de nord, Alaska de nord, toată suprafața Groenlandei, nordul Scandinaviei și regiunile din Siberia de nord, ce se întinde până în nordul Mongoliei.