Battaglia di i Termopili
From Wikipedia, the free encyclopedia
A battaglia di i Termopili (in grecu anticu : ἡ ἐν Θερμοπύλαις μάχη) hè stata cundutta da un'allianza di i Pirosi grechi, diretta da u rè di Sparta Leonida Ia, contru à l'Imperu persicu direttu da Sersi Ia.[1] S'hè svolta annantu à trè ghjorna, à u mumentu di a siconda invasioni persica di a Grecia, d'aostu o di sittembri 480 avanti G.-C., in u passaghju strettu è incasciatu di i Termopili (o, più asattamenti, di i Termopili, "i porti caldi") à tempu à a battaglia navali di u capu Artemidi.
L'invasioni persica era una risposta à u faddimentu di a prima invasioni di a Grecia, chì s'era tarminata incù una grandi vittoria ateniesi à a battaglia di Maratona in 490 a. C. Sersi avia cuncoltu un'enorma armata è una putenti flotta pà cunquistà a Grecia sana. U generali ateniesi Temistocli hà prupostu à i Grechi di bluccà l'avanzu di l'armata persica à a foci di i Termopili, fendu à tempu ostaculu à a flotta persica à u strittonu di u capu Artemidi.
Un'armata greca di circa 7.000 omini hà marchjatu versu u nordu par pruvà à bluccà l'avanzata di i Persichi mentri l'istatina di 480 nanzi à Cristu. L'armata di Sersi ghjunsi à a foci à a fini d'aostu o à u principiu di sittembri, ma fù ritinuta mentri una sittimana da i Grechi chì, bench'è largamenti in infiriurità numerica, bluccàni u solu stradonu da a quali l'impunenti armata persica pudia aghjunghja a Grecia cintrali, ma un lucali numinatu Efialti svilò à l'attaccanti l'esistenza di un stradonu sicundariu daretu i linii grechi. Leonida, cuscenti di essa statu straripatu, rinviò u grossu di l'armata greca è firmò par custudiscia u passaghju incù u 299 Spartani, 700 Tespiesi, 400 Tebani è forsi uni pochi di cintunari di altri, chì a maiò parti funi tombi.
Dopu à 'ssa battaglia, a flotta greca, quand'edda cumbattia vicinu à u capu Artemidi sottu à u cummandu di u puliticanti ateniesi Temistocli, ricivì i novi da a so disfatta à i Termopili. Com'è u pianu di i Grechi prividia u cuntrollu di i Termopili è di u capu Artemidi, è com'è a flotta avia subitu grevi perditi, hè statu dicisu di ritirà si à Salamina. I Persichi invadini a Beuzia, po entrini in Atena, chì era statu evacuata capunanzi. A flotta greca hà dopu attaccatu è vintu l'invasori à a battaglia di Salamina à a fini di 480 av. G.-C. Dopu à a battaglia, u rè Sersi, timendu di essa intrappulatu in Auropa incù una flotta gravamenti addibulita, hà dicisu di riintrà ind'ed eddu incù una parti di a so armata (pirdendu numarosi omini par via di a caristia è di a malatia), ed hà lasciatu u generali Mardonius à i cumandi i truppi chì erani firmati pà ultimà a cunquista di a Grecia. L'annu dopu, eppuri, un'armata ellenica hà finalmenti vintu i Persichi à a battaglia di Plataea.
Par l'eruditi è i scrittori anziani è muderni, a battaglia di i Termopili hè un asempiu di i risultati militari stunanti chì poni essa ottinuti, contru à forzi largamenti supiriori in numaru, da un'armata assà mutivata chì si batti par difenda a terra di a patria annantu à un tarrenu favurevuli à a difesa. L'azzioni di i difendidori di i Termopili hè dinò cunsidarata com'è una dimustrazioni classica di l'efficienza supiriori à u cumbattimentu di un'unità militaresca bedda addistrata è attrazzata.