Badenheim 1939
roman de Aharon Appelfeld / From Wikipedia, the free encyclopedia
Badenheim 1939 (în ebraică באדנהיים, עיר נופש, transliterat: Badenhaim, ʻir nofesh, în traducere ad litteram „Stațiunea Badenheim”) este un roman-parabolă scris de Aharon Appelfeld și publicat pentru prima oară în 1979 de către editura organizației Hakibutz Hameuhad din Tel Aviv. Originar din România și supraviețuitor al persecuțiilor antisemite din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Appelfeld a creat o operă literară care tratează într-un mod original, dar profund, tema Holocaustului.[1]
Badenheim 1939 | |
Coperta ediției princeps | |
Informații generale | |
---|---|
Autor | Aharon Appelfeld |
Subiect | Holocaust |
Gen | ficțiune istorică, alegorie, satiră |
Ediția originală | |
Titlu original | Badenhaim, ʻir nofesh |
Limba | ebraică |
Editură | Hakibutz Hameuhad din Tel Aviv |
Țara primei apariții | Israel |
Data primei apariții | 1979 |
Format original | Tipăritură |
Număr de pagini | 103 |
OCLC | 13675656 |
Ediția în limba română | |
Traducător | Antoaneta Ralian |
Editură | Editura Univers din București |
Data apariției | 1988 |
Număr de pagini | 152 |
Modifică date / text |
Acest roman, scris pe un ton grav și cu un aspect alegoric, prezintă viața dintr-un oraș de vacanță evreiesc fictiv din Austria, cu puțin timp înainte ca locuitorii săi să fie deportați în lagărele de concentrare naziste de pe teritoriul Poloniei ocupate de Germania.[2] Viața populației pare să-și urmeze cursul normal la începutul sezonului turistic, dar curând apar inspectori guvernamentali care izolează treptat orașul de lumea exterioară, pentru ca în final toți localnicii și turiștii să fie transportați la gară și „absorbiți” în patru vagoane de marfă.[3] Badenheim 1939 a fost publicat pentru prima dată în limba ebraică, fiind apoi tradus în limba engleză și ulterior în multe alte limbi străine.[4]
Apariția romanului a fost salutată în presa epocii, iar unii cronicari entuziaști precum Linda Grant de la cotidianul englez The Guardian l-au descris mai târziu ca fiind o capodoperă sau chiar „cel mai mare roman al Holocaustului”.[5]