Massachusetts
From Wikipedia, the free encyclopedia
El Massachusetts, dal 6 de febraro 1788, el costituise el 6° Stato dei Stati Unii de Amèrica; el xe el 13° Stato pì popołoxo e el 44° pì estexo dei USA.
Info velòsi Commonwealth of Massachusetts (en), Ino ...
Commonwealth of Massachusetts (en) | |||||
---|---|---|---|---|---|
|
|||||
Ino | All Hail to Massachusetts (en) (1981) | ||||
Bomò | «Ense petit placidam sub libertate quietem (en) » | ||||
Sinboło ufisałe | Poecile atricapillus (it) | ||||
Soranome | The Bay State | ||||
Epònemo | Great Blue Hill (en) | ||||
Pozision | |||||
Continente | nordamèrica | ||||
Stato | Stati Unii de l'Amèrica | ||||
Capitałe | Boston | ||||
Popołasion | |||||
Totałe | 7 029 917 (1° de apriłe del 2020) 235 495 (2015) | ||||
Densità | 257,17 hab./km² | ||||
Caze abitae | 2 646 980 (2020) | ||||
Idioma | inglezo | ||||
Zeografia | |||||
Parte de | Stati Unii contìngui e New England | ||||
Àrea | 27 336 km² | ||||
Àcua | 26,1 %[1] | ||||
Bagnà da | Osèano Atlàntego | ||||
Altitùdene | 150 m | ||||
Ponto pì alto | Monte Greylock (1 064 m) | ||||
Ponto pì baso | Osèano Atlàntego | ||||
Rente a | |||||
Prima mesion documentada | Provincia de Massachusetts Bay | ||||
Organizasion pułìtega | |||||
Òrgano ezecutivo | government de Massachusetts (en) | ||||
Òrgano lejislativo | Corte Zenerałe de Massachusetts | ||||
Goernador del Massachusetts | Maura Healey (it) (5 de zenaro del 2023) | ||||
Màsema autorità zudisiałe | Massachusetts Supreme Judicial Court (it) | ||||
Còdazi de identifegasion | |||||
ISO 3166-2 | US-MA | ||||
Fuzo oràrio | |||||
ID GNIS | 606926 | ||||
Istòrego | |||||
Sito web | mass.gov | ||||
|
Sara
El se cata so ła costa de ł'Oçeano Atlantego, inte ła rejon de ła Nova Ingiltera. El teritorio el se estende dal łiveło del mar a na altitudine masima de 1063 m.
El Mèsaċusìz el confina a nord col Nòvo Hènpšar e el Vèrmònt, a ovest col Nòva Iorc, a sud col Canèticat e col Ìxoła de Ròde, e a est co l'Oceano Atlantego.
Ła sò capital e sità pì granda ła xe Boston.
El Mèsaċusìz el xe sta una de łe tredexe cołonie che łe se ga ribełà al governo britanico, dando el via a ła rivołusion americana.